Newslist

spotmedia.ro

PressHub

Aktual24

duminică, 22 martie 2020

Cum să fim raționali și cum să înțelegem credința în Dumnezeu, în această pandemie de COVID 19?

Foto: pixabay.com

Da, am văzut multă lume spunând acum, în această perioadă dificilă, că Dumnezeu este în control, că EL va avea grijă, etc... Și, da, este adevărat aceasta! Dar să nu amestecăm credința noastră personală, din inimă, cu ceea ce se întâmplă în jurul nostru!
Adică, credința din inima mea, nu va avea vreun efect asupra vecinului meu sau a aproapelui meu. Nici măcar a partenerului de viață sau a copilului. Înțelegeți?
Adică, dacă eu cred că Dumnezeu are grijă de mine și că mă poartă pe brațele lui și că ”1000 să cadă la dreapta mea și 10.000 la stânga mea, dar de mine nu se va apropia” (Psalm. 90), asta nu înseamnă că eu pot umbla brambura pe străzi și să-mi fac de cap, fiindcă Dumnezeu mă poartă pe brațele Lui și eu nu voi păți nimic!
Poate că eu nu voi păți nimic, datorită făgăduinței lui Dumnezeu cu privire la mine; dar vor păți alții din jurul meu, pe care eu îi iubesc și ei n-au primit această făgăduință a lui Dumnezeu, fiindcă ei nu cred în Dumnezeu așa cum cred eu...
Deci, credința mea din inimă, mă ajută doar pe mine, dacă nu va considera Dumnezeu că prea sar calul și mă va lăsa și pe mine să suport consecințele pentru asta.
Așadar, credeți în Dumnezeu, fiindcă doar EL este Salvatorul și Mântuitorul nostru; dar nu uitați să respectați și ceea ce vă spun autoritățile! Fiindcă, așa cum spuneam și mai sus, chiar dacă noi înșine nu am fi afectați de virusul acesta fiindcă suntem în Mâna Lui Dumnezeu, totuși, să ne gândim la cei din jurul nostru, că le putem aduce lor virusul și apoi vom suferi și noi când îi vom vedea zăcând sau mai rău, că îi ia cu izoleta și în cel mai rău scenariu, nu se mai întorc niciodată. Haideți să ne gândim și la aceasta! Nu numai că Dumnezeu ne poartă pe noi (pe unii din noi, mai credincioși Lui) pe Brațele Lui, ci și la faptul că putem aduce boala sau chiar moartea altora din jurul nostru. Și este grav și aceasta!
Credința în Dumnezeu este personală și ea nu are neapărat efect și asupra altora din jurul nostru, care nu cred în Dumnezeu! Dumnezeu ne judecă pe fiecare în parte, după faptele lui și după credincioșia lui, nu după credincioșia lui bunicu' sau a lui tăticu' sau a fiului sau a fiicei și așa mai departe. Dacă crede cineva în Dumnezeu și se încrede în EL, pentru binele lui și în beneficiul lui însăși o face; dar pe cei din jur, care nu cred, credincioșia lui sau a ei nu-i ajută la absolut nimic. Și aceia care nu cred în Dumnezeu, ar trebui protejați de cei credincioși, în primul rând, prin ascultarea de sfaturile și de recomandările autorităților, ca să nu devenim transportatori, curieri, care să le ducem chiar noi înșine virusul, celor din jurul nostru.
Dar peste toate acestea, Dumnezeu, dacă vrea, poate să ia și credincioși la EL, folosindu-Se de virusul acesta! Așa că am face bine ca noi să ne facem partea noastră și să ne protejăm - și în același timp să-i protejăm și pe cei din jurul nostru - și să-L lăsăm pe Dumnezeu să-Și facă partea Lui.
Dacă noi ne vom încăpățâna și vom face ce vrem noi, neascultând de autorități și nerespectându-ne nici partea noastră în relație cu Dumnezeu, mândria aceasta de ”credincios” ne va costa fie viața personală, fie o durere mai cumplită, prin pierderea cuiva drag, răpus de virusul adus de noi acasă!
Așadar, să fim PRECAUȚI și să ascultăm recomandările autorităților, chiar dacă noi ne credem sau chiar suntem credincioși în Dumnezeu! Dumnezeu nu se lasă batjocorit!
Și să nu uităm, că la PRIMUL Paște al evreilor, când evreii încă erau în Egipt, Dumnezeu le-a zis evreilor să mânjească tocurile ușilor cu sânge, ca să nu intre îngerul morții și acolo și să ucidă pe întâi-născuții evreilor. Acesta era un semn, care avea mai mult a face cu credincioșia evreilor, cu ascultarea lor, căci știa Dumnezeu bine, cine era evreu și cine nu. Dar a cerut aceasta, ca să-i facă să asculte de EL. Și ei au ascultat și niciunul n-a pierit în acea urgie.
La fel și astăzi: Dumnezeu ne încearcă ascultarea noastră de EL, care ne va duce la izbândă, dacă vom înțelege că nu putem face chiar tot ce ne taie capul, ci va trebui să ascultăm și sfaturile unor oameni care înțeleg ce se întâmplă; nu neapărat că sfaturile acestea au fost inventate de niște oameni care conduc niște autorități; aceste sfaturi, recomandări, sunt bune și de luat în serios, de oriunde ar veni ele.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu