Președintele Partidului PLUS, Dacian Cioloș, a venit înaintea publicului cu măsurile urgente pe care le-a pregătit în partid, pentru când va veni la guvernare.
Documentul cuprinde multe măsuri urgente, din care am selectat 22, dintre cele mai importante, pe care le redăm în continuare:
1. Reformă constituțională
- Echilibrarea raportului dintre puterea executivă și cea legislativă prin introducerea a două noi
cazuri de dizolvare a Parlamentului: obligatoriu, cazul în care demiterea președintelui, inițiată de
Parlament, este respinsă de către cetățeni prin referendum și, opțional, în situația adoptării unei
moțiuni de cenzură și ca urmare a consultării liderilor grupurilor parlamentare.
- Reducerea numărului de parlamentari, prin modificarea legislației electorale.
- Diferențierea atribuțiilor celor două camere ale Parlamentului.
- Modificarea modului de desemnare a arbitrilor – CCR și Avocatul Poporului – pentru
profesionalizarea și depolitizarea ambelor instituții.
2. Reformă electorală
- Vot uninominal în două tururi pentru primari și președinți de Consiliu Județean – organizarea unui
al doilea tur de scrutin dacă niciunul dintre candidații pentru aceste funcții nu obține 50% din
voturi în primul tur de scrutin.
- Asigurarea corectitudinii votului prin instrumente digitale de monitorizare a prezenței la vot în
timp real și filmarea integrală a procesului de numărare a voturilor.
- Permanentizarea votului extins pentru diaspora prin amendarea legislației electorale pentru a
extinde toate voturile la care diaspora are acces (prezidențiale, parlamentare, europarlamentare)
la 3 zile și vot prin corespondență.
- Asigurarea accesului la vot în alegerile parlamentare, acolo unde se află, pentru românii din
diaspora cu domiciliul oficial în țară.
- Creșterea numărului de deputați și senatori pentru diaspora, proporțional cu numărul de români
cu domiciliul stabil în străinătate, contrabalansat de scăderea numărului de parlamentari din țară.
3. Reforma administrației
- Un guvern mai suplu: reforma administrației centrale prin reducerea numărului de ministere în
urma clarificării, standardizării și raționalizării mandatelor și obiectivelor instituțiilor centrale.
- Auditarea externă a tuturor agențiilor guvernamentale și a structurilor din subordinea și
coordonarea administrației publice centrale.
- Reașezarea funcțiilor publice de conducere prin actualizarea indicatorilor de performanță și
a fișelor de post pentru întreaga administrație centrală. Scoaterea la concurs în primul an a
tuturor posturilor de conducere din administrația centrală, cu proceduri de recrutare și selecție
standardizate, transparente, pe bază de merit.
- Consolidarea procesului de guvernanță publică coordonată la nivel de centru al Guvernului prin
consolidarea Cancelariei prim-ministrului, crearea unui secretariat de coordonare al politicilor
europene și a Secretariatului pentru Modernizarea Administrației Publice și întărirea rolului
Coordonatorului pentru Tehnologia Informației.
- Actualizarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Legii nr. 52/2003
privind transparența decizională în administrația publică în acord cu noile tendințe sociale (inclusiv
evoluția tehnologică) și asigurarea unor mecanisme prin care să fie aplicate în realitate.
- Reformarea instituțiilor și legislației din România ce sprijină românii din străinătate și formularea
unui cadru legal, precum și a unui mod de guvernare care să reflecte noile cerințe bugetare ale
fenomenului diaspora.
- Demararea urgentă a proceselor de transparentizare, de simplificare și debirocratizare și de
digitalizare a serviciilor publice.
- Facilitarea revenirii oricărui român din Diaspora prin simplificarea procedurilor administrative,
recunoașterea mai rapidă și mai simplă a documentelor, reintegrare școalară și identificarea de
soluții pentru a permite o tranziție rapidă și ușoară la revenire.
4. Reforma Justiției
- Revenirea de urgență asupra modificărilor votate de majoritatea PSD-ALDE cu privire la Codul
Penal, Codul de Procedură Penală și Legile Justiției, incluzând desființarea secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție, actualmente un instrument politic de intimidare a magistraților, și reforma modului de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA și
DIICOT, în mod absolut independent de factorul politic.
- Demararea urgentă a proceselor de modernizare, digitalizare și eficientizare a sistemului și procesului
de justiție pentru eficiență sporită în oferirea serviciului public de justiție, în slujba cetățeanului.
5. Infrastructură de sănătate
- Inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în
pericol siguranța cetățenilor și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.
- Finalizarea celor 3 spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) a căror pregătire alături de Banca Europeană
de Investiții a fost demarată în 2016 și pregătirea construirii unui spital regional în București.
- Reorganizarea unităţilor spitaliceşti neperformante în centre ambulatorii multifuncţionale sau
spitale de recuperare şi îngrijiri pe termen lung.
- Demararea unui Program Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate pe 10 ani, cu
finanțare din fonduri europene, de la bugetul de stat și din fonduri private, în colaborare cu
instituții financiare internaționale (Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare).
6. Acces la medicamente și sănătate
Asigurarea de urgență a disponibilității tuturor medicamentelor esențiale și a celor fără înlocuitor
prin reintroducerea în legislație a Listei Medicamentelor Esențiale a Organizației Mondiale a
Sănătății, limitarea exportului paralel și a practicilor din sistem care duc la lipsa medicamentelor
din spitale și farmacii, și demararea de Achiziții centralizate pentru medicamente la nivel național.
7. Depolitizare și profesionalizare
Definirea și implementarea unui set de reguli drastice pentru siguranța pacientului, cu zero
toleranță pentru corupție și neglijență care pot pune viața pacienților în pericol, în paralel cu
creșterea pedepselor pentru orice act de corupție în domeniul sănătății.
Implementarea de mecanisme moderne de transparentizare, supraveghere și eliminare a
practicilor corupte din domeniile achizițiilor, a autorizațiilor și a actului medical.
Depolitizarea și profesionalizarea ANMDMR, CNAS, a departamentului pentru Politica
Medicamentului din Ministerul Sănătății și a Inspecției Sanitare.
8. Garanția pentru copii în situații de risc și vulnerabilitate
Realizarea registrului copiilor în situație de risc, la nivelul comunității, și intervenție timpurie
pentru prevenirea separării de familie și a abandonului școlar.
Înființarea și, după caz, extinderea serviciilor integrate (social, educație, sănătate) pentru
familiile cu copii în situație de risc, cu resurse financiare dedicate pentru intervenții de urgență
și deblocarea accesului la oportunități de muncă și învățare.
Extinderea programului-pilot lansat în 2016, masă caldă în școli, care să asigure gratuit masa
tuturor copiilor din registrul copiilor în situații de risc și a căror familii au venituri scăzute și cu
prețuri subvenționate cu alocație de hrană pentru toți copiii.
Demararea unui program de interes național pentru gravide și nou-născuți, în primele 1000 de
zile de viață, cu monitorizare medicală și susținere cu resursele necesare pentru o nutriție și o
siguranță asigurate mamei și copilului (kitul pentru nou-născuți).
9. Combaterea excluziunii de la servicii publice sociale și socio-educaționale
Normarea tuturor drepturilor cetățenilor de a solicita orice refuz de servicii exclusiv în scris
și motivat de către instituție, precum și afișarea în toate instituțiile publice responsabile,
vizibil, a modalităților de reclamare și asistență (similar cu comunicarea pentru protecția
consumatorului).
Demararea de investiții pentru asigurarea infrastructurii critice de protecție și asistență socială (de
exemplu: centre de urgență pentru victimele violenței domestice în fiecare județ, centre respiro
pentru copii și adulți cu dizabilități, case de tip familial pentru copii din sistemul de protecție,
creșe și grădinițe noi).
10. Profesionalizare, depolitizare și centrarea pe soluții
Implementarea unui set de indicatori de calitate pentru serviciile sociale axate pe calitatea și
impactul asupra beneficiarului și a comunității, în paralel cu asigurarea unui cadru accesibil
pentru toți furnizorii autorizați, în care finanțarea să urmeze beneficiarul și calitatea.
Implementarea de mecanisme feedback și evaluare a calității și accesului din partea beneficiarilor
și după caz a aparținătorilor acestora.
Înființarea unui centru național de inovare socială care să analizeze soluțiile dezvoltate de
ONG-uri, grupuri civice, autorități publice (inclusiv locale) și să creeze propuneri de scalare a
programelor, să faciliteze schimbul de bune practici și analiza comparativă cost-beneficiu a
intervențiilor.
11. Reducerea până la eliminare a tăierilor ilegale în pădurile României
Reactivarea instrumentelor de prevenire și combatere a tăierilor ilegale realizate în guvernarea
tehnocrată din 2016 și îmbunătățirea acestor instrumente: Inspectorul pădurii, platforma web
cu alerte satelitare care indică locurile unde apar modificări în coronamentul pădurilor, a
Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL).
Îmbunătățirea sistemului de prevenire și combatere a tăierilor ilegale prin integrarea activității
poliției și jandarmeriei cu cel al gărzilor forestiere și control financiar-fiscal.
12. Detensionarea pieței muncii
Reformarea Serviciului Public de Ocupare (SPO - ANOFM) și concentrarea prioritară pe măsuri active de
ocupare și pe consiliere, în special pentru categoriile vulnerabile (e.g. tineri, persoane cu dizabilități etc).
Investiții în calificare și recalificare, în formarea pe tot parcursul vieții, în impulsionarea
învățământului profesional și tehnic (IPT) și a formei de învățământ dual în special, susținerea
educației antreprenoriale și financiare.
Implementarea urgentă și eficientă a Garanției pentru Tineret.
Flexibilizarea politicilor și procedurilor legate de atragerea de talent din afara granițelor.
13. Accesul la facilități moderne de finanțare și sprijinire a afacerilor
Folosirea instrumentelor de garantare a creditelor disponibile cu sprijin european (BEI, BERD)
și reformarea Fondului Național de Garantare a Creditelor IMM (FNGCIMM).
Finanțarea instrumentelor financiare prin fonduri europene și fructificarea cadrului InvestEU,
inclusiv prin consolidarea unei Bănci de Dezvoltare (National Promotional Bank).
Promovarea instrumentelor de tip capital de risc (venture capital) și a finanțării alternative (de
exemplu, equity crowdfunding, business angels etc.).
Dezvoltarea pieței de capital și susținerea cotării la bursă a IMM.
Regândirea schemelor de ajutor de stat pe principiul coinvestirii și nu al banilor gratis.
Crearea Business 360 – un birou unic de contact și sprijin pentru accesul la finanțare pe tot
ciclul de dezvoltare a afacerilor.
Sprijin pentru investitorii români din afară care se întorc și deschid o afacere în țară prin
mărirea programului Diaspora Start-Up ca buget, condiții de finanțare și crearea de cofinanțări
pentru microproiecte.
14. Legislație echitabilă, transparentă și stabilă
- Introducerea obligativității unei analize de impact ex-ante (RIA) și a consultării adecvate cu
sectorul privat pentru reglementare sau modificări.
- Introducerea unor criterii de paritate stat-cetățean/antreprenor în privința consecințelor ce
decurg din neîndeplinirea obligațiilor.
- Revigorarea rolului Consiliului Economic și Social și a Consiliului Fiscal.
- Adoptarea de măsuri urgente pentru combaterea fermă și nediscriminatorie a evaziunii fiscale
și a muncii la negru. Acestea nu sunt doar o problemă a statului (diminuarea resurselor
financiare), ci și a antreprenorilor cinstiți care trebuie să performeze într-un mediu competitiv
distorsionat și neetic.
- Crearea unui mecanism judiciar rapid și eficient de rezolvare a diferendelor contractuale și de
executare a hotărârilor judecătorești.
- Flexibilizarea legislației muncii și a contractelor de muncă pentru adaptarea la o piață a
muncii fluidă și dinamică.
15. Controlul urgent al crizei pestei porcine
Gestionarea ineficientă a crizei pestei porcine riscă să ducă la pierderea pieței interne naționale
într-o ramură strategică a economiei și să agraveze pericolul infestării la nivel european. În
ciuda existenței unui plan național de gestiune, implementarea acestuia este defectuoasă. De
aceea este nevoie de:
• Constituirea unei celule de criză, cu comanda unică la nivel național, sprijinită de un
comitet de experți cu responsabilități instituționale și de execuție care să asigure elaborarea
și implementarea unui plan pentru limitarea răspândirii bolii.
• Asigurarea unui buget suficient pentru despăgubiri, inclusiv pentru gospodăriile mici
care au fost nevoite să își sacrifice animalele.
• Elaborarea unui plan comercial urgent de redresare a sectorului, pentru a se evita
pierderea completă a pieței interne.
16. Politici fiscal-bugetare
- Trecerea treptată spre politici fiscal-bugetare corelate cu ciclul economic și luarea de măsuri de
reechilibrare a bugetului și apropiere de Obiectivele pe Termen Mediu.
-Adoptarea de politici fiscale care să conducă la îmbunătățirea semnificativă a colectării impozitelor,
în special reducerea gap-ului de TVA, prin: modernizarea legislației, administrare eficace etc.
- Instituirea unui control strict al cheltuielilor bugetare, implementarea unui sistem efectiv de
bugetare pe bază de performanță, cuplat cu extinderea, generalizarea analizei și evaluarea
cheltuielilor publice pe sectoare (spending reviews) și un sistem efectiv de credite de
angajament și bugetare pe termen mediu în special în ceea ce privește investițiile publice.
- Crearea unui spațiu fiscal cât mai semnificativ pentru relansarea investițiilor publice, în special
în domeniul infrastructurii de importanță națională.
17. Reforma ANAF
- Implementarea unui sistem integrat de management al veniturilor fiscale și a infrastructurii
aferente, care să susțină managementul conformării și comunicarea cu contribuabilii pe baze
electronice.
- Depolitizarea ANAF, astfel încât să existe continuitate și experiență profesională indiferent de
guvernarea la nivel național.
- Demararea unui program național care să faciliteze conformarea voluntară, generând
premisele necesare pentru atingerea unui nivel superior de colectare a veniturilor bugetare, cu
efecte benefice la nivelul întregii societăți românești.
18. Eliminarea risipei banului public
- Optimizarea achizițiilor publice: reforma SEAP, introducerea listelor negre, centralizarea
achizițiilor-cadru pentru bunuri și servicii de bază necesare administrației.
- Înlăturarea disfuncționalităților de pe întregul circuit al livrării de servicii publice și
desființarea instituțiilor publice redundante sau tip căpușă.
- Demararea unei reforme de generalizare a serviciilor partajate (shared services) în
administrația publică.
- Extinderea culturii de evaluare pe baza bunelor practici UE (analiză de impact ex-ante,
monitorizare, ex-post) și pentru fondurile publice naționale, fără excepții.
- Regândirea și chiar desființarea programelor de cheltuieli realizate arbitrar și fără prioritizare
și fundamentare (ex: PNDL), precum și generalizarea bugetării pe bază de performanță.
- Consolidarea Pilonului 2 de pensii și eliminarea pensiilor speciale nejustificate.
19. Maximizarea impactului fondurilor europene
- Prioritizarea proiectelor de investiții în educație, sănătate, social, infrastructură, mobilitate, mediu.
- Corelarea investițiilor și cheltuielilor din bugetul național cu cele din fonduri europene.
- Lansarea de urgență a dezbaterii pentru planificarea fondurilor UE 2021-2027 (corelare cu UE),
cu implicarea consistentă a sectorului privat.
20. Eliminarea ineficienței și transparentizarea
- Inventarierea urgentă a activelor digitale ale statului și reorientarea sistemelor informatice
neutilizate sau depreciate, eliminând risipa și dezvoltând guvernarea electronică într-un mod
sistematic și structurat care evită suprapuneri de funcționalități.
- Demararea unui proces amplu de evaluare a fluxurilor de lucru din administrație și regândirea
lor pentru un mediu de lucru digital, în paralel cu evaluarea fluxurilor de interacțiune ale
cetățenilor cu instituțiile statului și eliminarea, simplificarea sau eficientizarea tuturor acestor
interacțiuni prin digitalizare.
- Reactivarea „Comisiei de tăiat hârtii” ca instrument permanent de eliminare sau reducere a
costurilor administrative cauzate de birocrație, inclusiv cu monitorizarea permanentă a progresului
- Deschiderea tuturor seturilor de date cu caracter neconfidențial disponibile administrației
centrale, pentru încurajarea inițiativelor de antreprenoriat civic și pentru transparentizarea
actului de guvernare.
21. Reformă instituțională
- Reînființarea biroului și rolului Coordonatorului pentru tehnologia informației (CIO) în
Cancelaria prim-ministrului cu atribuții de guvernanță și reformare a instituțiilor responsabile
de tehnologia informației și funcționalități IT&C în procesul de debirocratizare și de creștere a
performanței administrației publice și clarificarea aranjamentului instituțional responsabil de
digitalizare.
- Reluarea și dezvoltarea programului GovITHub la centrul Guvernului, în același spirit de
democrație participativă, transparență și deschidere ca atunci când a fost implementat pentru
prima dată. Demararea unor programe similare în alte instituții ale statului, asigurând un flux
de forță de muncă înalt calificată în serviciul public.
- Consolidarea și depolitizarea CERT-RO.
22. Politică europeană
- Înființarea unui rol de coordonare strategică a afacerilor europene în cadrul Cancelariei
Guvernului, cu corespondenți și arhitectura instituțională corespunzătoare în toate cele 12
ministere ale guvernului.
- O foaie de parcurs credibilă și realistă pentru aderarea României la zona euro, ca modalitate de
dezvoltare economica si de conectare a țării noastre la nucleul dur al Uniunii.
- Dezvoltarea unui corp de specialiști în domeniul politicilor europene la toate nivelurile
administrației publice.
- Instituirea unui mecanism de consultări trimestriale între: prim ministru, ministrul afacerilor
europene, eurodeputați români si comisiile de afaceri europene ale Parlamentului.
- Modificarea legii afacerilor europene (373/2013):
• pentru a operaționaliza noua guvernanță a afacerilor europene;
• pentru a modifica sistemul de nominalizări în funcții publice europene în special în
ceea ce privește nominalizarea comisarului român care trebuie să țină cont de rezultatul
alegerilor europene;
• pentru a institui un Discurs anual al prim-ministrului în care va fi prezentat un Program
anual de priorități al Guvernului în afacerile europene care va fi dezbătut cu societatea
civilă, cu europarlamentarii români și cu alți actori interesați.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu