(Articolul de mai jos este preluat integral de pe Euronews. Este doar tradus.)
"De ce este inflația atât de mare în Europa și ce se poate face pentru a o încetini?"
Foto: okazii.ro"Creșterile de preț în zona euro au atins cel mai mare nivel din ultimii 13 ani, dar ar trebui să înceapă să scadă în a doua jumătate a anului.
Creșterea bruscă a inflației – care arată o creștere a nivelului prețurilor bunurilor și serviciilor pe care le cumpără gospodăriile – a acaparat titlurile la nivel mondial, stârnind îngrijorare când ianuarie a stabilit un nou record.
Prețurile de consum din zona euro au crescut cu un record de 5,1% luna trecută, potrivit celor mai recente date ale Băncii Centrale Europene (BCE), sfidând așteptările unei încetiniri.
Dar care sunt motivele din spatele acestui lucru și ce se poate face pentru a încetini?
Care sunt cauzele?
Prețurile ridicate au fost determinate în primul rând de creșterea tarifelor la energie și, în al doilea rând, de alimente.
Prețurile energiei din zona euro au fost în ianuarie cu 28,6% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut, o creștere record, în timp ce creșterea costului alimentelor neprocesate s-a accelerat la 5,2%.
Prețul serviciilor a continuat să crească cu 2,4%, în timp ce creșterea prețurilor mărfurilor a încetinit la 2,3%.
Schimbările legate de pandemie reprezintă în primul rând aceste creșteri.
Economiile europene s-au redeschis lent în 2021, pe măsură ce tot mai multe restricții au fost ridicate. Oamenii au început să călătorească din nou și să meargă la restaurante, cumpărând astfel mai mult, cheltuind o parte din banii pe care nu i-au cheltuit în perioada de izolare.
Dar logistica nu se mișcă în același ritm.
Companiilor le este greu să țină pasul cu creșterea rapidă a cererii, în timp ce reconstruiesc lanțurile de aprovizionare care au fost grav afectate de pandemie.
Provocările, cum ar fi lipsa de containere, înseamnă că transportul mărfurilor a devenit mai dificil și mai costisitor. Cu cât astfel de dificultăți persistă mai mult, cu atât este mai probabil ca companiile să transfere aceste costuri asupra clienților lor sub formă de prețuri mai mari.
Petrolul, gazul și electricitatea au devenit, de asemenea, mai scumpe în întreaga lume.
Prețurile energiei au crescut, deoarece producția de petrol și gaze a rămas în urmă cu revenirea cererii consumatorilor în urma pandemiei.
Potrivit BCE, deoarece o mare parte a costurilor companiilor și oamenilor sunt legate de energie, prețul petrolului, gazelor și electricității contează foarte mult pentru inflația generală: jumătate din creșterea recentă a inflației s-a datorat prețurilor mai mari la energie.
Cât ar putea dura?
Comisia Europeană a declarat joi că presiunile inflaționiste vor scădea probabil anul viitor.
„După ce a atins o rată record de 4,6% în trimestrul al patrulea al anului trecut, inflația din zona euro este prognozată să ajungă la 4,8% în primul trimestru al anului 2022 și să rămână peste 3% până în trimestrul al treilea al anului”, a declarat Comisia într-un comunicat.
„Pe măsură ce presiunile cauzate de constrângerile de aprovizionare și prețurile ridicate ale energiei se estompează, este de așteptat ca inflația să scadă la 2,1% în ultimul trimestru al anului, înainte de a se muta sub ținta de 2% a Băncii Centrale Europene pe parcursul anului 2023”, a adăugat acesta.
Dar incertitudinea rămâne ridicată, deoarece perspectivele economice europene generale depind de tensiunile geopolitice dintre Ucraina și Rusia, dar și de evoluția pandemiei în întreaga lume.
Thomas Wieser, un economist american-austriac care a ocupat funcția de președinte al Grupului de lucru al Eurogrupului în anii grei ai crizei financiare, a explicat pentru Euronews că este foarte greu de anticipat când inflația va scădea cu adevărat sub ținta BCE.
„Nu știm. Situația noastră este mai bună decât în Marea Britanie sau SUA, unde în special sursele de inflație din SUA sunt parțial diferite de ceea ce avem în zona euro, mai ales că stimulul fiscal pe lângă o economie deja în creștere viguroasă a fost mult, mult mai mare acolo. decât se face în Europa”, a spus el.
„În al doilea rând, nu avem nicio idee când vor începe să se rezolve problemele lanțului de aprovizionare. Există motive să sperăm că în a doua jumătate a anului, acest lucru va fi mult mai bine.
„Și în al treilea rând, reechilibrarea cererii între bunuri și servicii din economia noastră va începe abia odată ce marea majoritate a restricțiilor, inclusiv restricțiile de călătorie, vor fi ridicate. Din nou, putem fi optimiști pentru a doua jumătate a anului, dar nimeni nu știe.”
Ce se poate face pentru a opri creșterea inflației?
La începutul acestei luni, președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că nu poate exclude în mod clar o creștere a ratei dobânzii mai târziu în 2022 și a spus că o întâlnire din 10 martie va fi crucială pentru a decide cât de repede banca centrală va încheia programul său de lungă durată de cumpărare de obligațiuni. ca sprijin de criză pandemică pentru economie.
„Dacă inflația ar continua, cred că există motive pentru retragerea stimulentelor destul de curând în cursul anului 2022”, a declarat Wieser pentru Euronews. „Inflația este rea pentru cei care sunt economisitori. Inflația este rea pentru cei care au venituri nominale fixe sau destul de stabile, iar asta include mulți oameni în planuri de pensii și, prin urmare, un grad ridicat de inflație este întotdeauna rău.
„Și nu este doar banca centrală a cărei sarcină este să controleze sau să prevină întărirea datelor în jurul nivelurilor actuale de inflație, ci face parte și din sectorul întreprinderilor care urmărește creșterea prețurilor, cum ar fi parte a sindicatelor din negocierile salariale. Și face parte din alcătuirea politicilor europene din politicile comerciale și altele", a adăugat Wieser.
Dar cu gospodăriile mai sărace afectate cel mai mult, Guntram Wolff, directorul grupului de gândire Bruegel din Bruxelles, a declarat pentru Euronews că sunt necesare măsuri mai curajoase din partea factorilor de decizie.
„Ceea ce pot face factorii de decizie este, desigur, să acorde sprijin acestor gospodării. Aș spune că sprijinul nu ar trebui să fie o reducere a taxei pe valoarea adăugată a energiei, ci mai degrabă un transfer direct, astfel încât aceștia să aibă mai multă putere de cumpărare”, a spus Wolff.
„Dar vrem ca semnalul de preț să funcționeze, așa că vrem ca gospodăriile, într-un fel, să încerce să fie conștiente de consumul lor de energie și să reacționeze la semnalul prețului. Dar cred că sunt necesare transferuri pentru gospodăriile sărace”.
În timp ce experții monitorizează situația din Europa și din lume, este destul de clar că, deoarece pandemia nu a lovit toate țările în mod egal, acesta este și cazul inflației.
Iar dezbaterea asupra modului de a avansa în era post-pandemie nu va fi ușoară și a fost începută cu o umbră de amenințări geopolitice și financiare."
Sursa: Euronews
